Aseară așteptam în stație în apropierea unui cămin studențesc din Chișinău. Era deja întuneric și nu era multă lume: eu, două tinere în fața mea și încă cineva în spatele lor. După ceva ezitare din partea căminului s-au apropiat doi tineri, unul din ei se ținea mai la distanță, iar altul a înmânat domnișoarelor câte un calendar de buzunar cu un candidat în prezidențiale (care în opinia mea, moale fie spus – nu merită nici hârtia pe care se tipărise acel calendar, copacul a suferit fără folos). A dat calendar și celui din spate și intrând în rol încerca să mai scape de câteva întrebând jucăuș fetele dacă mai vor câte unul.
S-a îndreptat și spre mine întinzându-mi unul, dar nu cu fața, ci cu verso unde era imprimat calendarul propriu zis. Eu între timp urmărind întreaga scenă văzusem deja pentru cine e propaganda și bineînțeles am refuzat, sec. “Da di și? Nu vă trebu’, ia uitațivă șii bun, îi calendar!”, încerca pe ton amical să mă convingă. Am zis da, dar pe lângă calendar mai are și alt ceva care îl strică și i-am sugerat că sunt bune de aruncat. La care el mi-a zis că face și el un ban așa, ce să face cu ele. Până a urca în microbusul pe care îl așteptam și tocmai se apropiase i-am zis în glas tare că nu așa se fac banii și de le-ar arunca acesta ar fi cel mai bun lucru pe care l-a făcut în viața lui. Punctum.
Această postare nu este despre preferințele mele politice sau alegerea mea ci despre ce ași vrea să-i zic acelui tânăr sau altor tineri aflați în aceeași situație de a face un ban, acum în alegeri.
Vor trece ani, și e foarte posibil să nu să fie schimbate multe, și dacă ești o persoană cu cap pe umeri – vei regreta. Vei regreta că ai contribuit la starea lucrurilor, vei regreta că le-ai fost complice, vei regreta că ai preferat să “faci un ban”. De fapt vei regreta că TE-AU CUMPĂRAT! Și asta va rămâne în conștiința ta pentru totdeauna. TU ai fost unealta lor, plătită din banii furați tot de la tine, pe care TU îi mai ai de întors!
Eu ași prefera să aud că îi simpatizezi și le faci propagandă pentru că crezi în idealurile (minciunile, promisiunile) lor. Cel puțin ai o opinie, crezi că faci bine și dacă mai primești și o recompensă pentru ajutor – e OK. Tu însă ai ales să faci asta din simplu motiv că te plătesc. Acum dai un calendar, mai faci și tu un ban… Mai târziu dai un share la o postare de pe un cont-fals, mai faci și tu un ban… Mai târziu poate vei accepta să-ți dai și votul, mai faci și tu un ban… Mai târziu vei accepta să faci o declarație minciunoasă, mai faci și tu un ban… Mai târziu…, mai târziu este deja prea târziu.
P.S.: Și când te gândești că asta e doar un vârf de iceberg, armata de oameni plătiți e mult mai numeroasă. P.P.S.: Știți a cui mână votează în imagine?
Am aflat despre “mierea de aur” acum un an în urmă și mi-a fost recomandată ca un antibiotic natural și o metodă de protecție de răceli, dar și ca metodă de sporire generală a imunității organismului. De atunci o folosim în permanență în perioada rece a anului cu toată familia și vă îndemn să o încercați!
“Mierea de aur” nu este alt ceva decât combinația între mierea de albini și curcuma (numită și turmeric). Mierea este cunoscută pentru proprietățile sale antibacteriene și anti-inflamatoare, iar curcumaua este considerat a fi unul din cei mai puternici antioxidanți naturali, dar și un anti-inflamator puternic. Turmericul conține curcuminoide, ce posedă proprietăți antioxidante, neutralizează radicalii liberi și protejează organismul de bacterii. Spre deosebire de antibioticile sintetice din farmacii, mierea și curcumaua nu au efecte negative asupra microflorii intestinale, de fapt “mierea de aur” îmbunătățește digestia. Combinația între miere și curcuma este certificată în Ayurveda ca cel mai puternic antibiotic.
REȚETA PENTRU MIEREA DE AUR
Ingrediente:
100 g miere naturală de albini 1 lingură de curcuma rasă
Mod de preparare:
Adăugați curcumaua rasă la mierea de albini și păstrați-o într-un vas de sticlă. Noi preferăm să folosim rădăcina de curcuma în bucăți pe care o mărunțim în piuliță cu pisălog, astfel obținem un praf de curcuma proaspăt și aromat care conține bucăți mai mici și mai mari de curcuma atât de plăcute la textură în “mierea de aur”.
Mod de utilizare:
La primele simptome de răceală sau infecție a căilor respiratorii preparați mixtura de “miere de aur” și consumați-o în următorul mod: 1 zi: câte o jumătate de linguriță la fiecare oră 2 zi: câte o jumătate de linguriță la fiecare 2 ore 3 zi: câte o jumătate de linguriță de 3 ori pe zi
Noi o consumăm periodic pentru profiliaxie de 2-3 ori pe zi timp de 1 săptămână.
P.S.: Mierea de aur se mai folosește ca tratamentul artritei și reumatismului datorită proprietăților sale anti-inflamatoare.
Am decis să scriu un articol practic bazat pe experienţa proprie despre ce de fapt ar trebui să conţină trusa pentru maternitate. Sper să fie de folos viitorilor tatici, în timp ce viitoarele mămici se pot relaxa şi lăsa pregătirea trusei în grija bărbaţilor (nu înainte de a lăsa unele indicaţii bineînţeles :).
La maternitate veţi avea nevoie de lucruri pentru mamă, pentru nou-născut şi acte. Atenţie, toate acestea sunt valabile pentru Republica Moldova.
TRUSA MAMEI:
Lenjerie pentru pat (în dependenţă de sezon: cearşaf, cuvertură, pilotă, plapumă)
Haine pentru mămică (halat, cămăşi de noapte, ciorapi, lenjerie, inclusiv sutien pentru alăptare)
Papuci de casă şi şlapi pentru baie
Articole pentru baie (săpun, gel de duş, gel intim, şampon, burete de baie)
Periuţă şi pastă de dinţi
Absorbante
Scutece pentru maturi (2-3 bucăţi)
Tampoane pentru suitien
Hârtie WC
Şerveţele umede
Vată
Medicamente sau vitamine prescrise de medic, gen Emfetal
Ciocolată mare (pentru a fi consumată în prima fază a naşterii)
Sticlă de apă plată mare (viitoarea mămică va consuma multă apă)
Bahile (sau ciupici de casă pentru tată)
Săpun lichid hipoalergenic
Dezinfectant antibacterian pentru mâini
Unii mai recomandă să aveţi şi un storcător pentru lapte, noi nu am avut nevoie şi cred că se poate procura doar dacă este necesar.
Pelincă protectoare pat (pentru atunci când veţi schimba scutecele copilului)
Şerveţele uscate
Şerveţele umede pentru copii
Ulei pentru copii
Cremă pentru iritaţii de piele pentru bebeluşi (gen Bepanthen sau Bubchen)
Verde de briliant (pentru a unge ombilicul)
Opţional: Pieptene
Se mai recomandă să aveţi şi o sticluţă pentru lapte şi suzetă (0-6luni) + lănţişor la suzetă. Noi suntem în a 6-a săptămână şi până în acest moment nu am folosit suzeta şi cel mai probabil nu o vom folosi, iar de sticluţă, dacă totul decurge normal, va fi nevoie abia din a 6-a lună. Deci, vă puteţi lipsi de aceste articole.
ACTE:
Carnet prenatal a grăvidei (pe care ar trebui să-l aveţi deja de la Policlinică)
Buletin cu fişa de însoţire
Poliţa de asigurare
Opţional: Act de accept semnat de şeful instituţiei unde urmează să naşteţi (în cazul în care a-ţi discutat în prealabil unde veţi naşte), ce se prezintă la internare
Opţional: Cartea medicală a viitoarei mămici (l-am regăsit în lista de acte, dar în realitate nu a fost nevoie)
Opţional: Act de căsătorie şi buletinul soţului (va fi nevoie în cazul în care veţi dori să faceţi actul de naştere direct la maternitate, acolo unde există reprezentanţă a stării civile)
A devenit deja o tradiţie ca de ziua mea de naştere să nu invit oaspeţi sau să dau petrecere, ci să mă retrag de lume şi să merg undeva în călătorie. Să petrec ziua pentru mine, aşa cum î-mi doresc. În loc de griji de organizare, de primire a oaspeţilor, de masă de sărbătoare, eu fac ceea ce îmi place – călătoresc! Simt că este întradevăr ziua mea când fac ce îmi place. Nu ar trebui să fie aşa?
Nici nu îmi aduc aminte exact când a fost prima oară când am decis ca de ziua mea nu voi face ceea la ce se aşteaptă lumea, dar cam din 2006 încoace în fiecare an organizez o escapadă undeva. În 2006 întâlneam răsăritul soarelui în munţii Huangshan, în 2007 pe plaja Haeundae – plecam singur şi petreceam întreaga zi aşa cum îmi doream. De patru ani deja nu mai plec singur în călătorie de ziua mea, ci cu soţia mea – Cezara, care la fel ca şi mine are ziua de naştere pe 6 august – într-o zi cu mine. Este ziua noastră când fugim de lume şi petrecem ziua împreună. Şi este superb!
De fapt de ziua noastră mergem să călătorim undeva prin Moldova. În 2010 am fost la Hanul lui Hanganu de la Lalova, în 2011 am stat la o pensiune din Orheiul Vechi, în 2012 am ajuns la bunica mea din Podoimiţa (lângă Camenca în Transnistria), iar anul acesta am reuşit să organizăm doar o simplă escapadă de o zi şi am plecat la Dolna unde casa boierească de altă dată era goală şi noi eram unicii vizitatori.
Aşa îmi petrec eu ziua de naştere şi vreau să vă îndemn şi pe voi, în cazul în care vă place această idee – să procedaţi la fel. Nu staţi acasă – mergeţi undeva de unul singur sau în compania persoanelor drage şi simţiţ-vă perfect! La mulţi ani!
Astăzi, înainte de a servi cafeluţa de dimineaţă mi-a venit încă o idee pentru o afacere pe care vreau să o împărtăşesc. Cu siguranţă că idei de afaceri ne vin o mulţime, foarte puţine din ele însă ajung a fi puse în aplicare şi încă mai puţine se dovedesc a fi de succes. Aceste idei le ţinem pentru noi şi rareori ajungem să le împărtăşim. Multe din ele însă îţi dai seama că nu le vei realiza niciodată şi eu m-aşi bucura chiar dacă cineva le-ar putea folosi.
Deci, am decis să deschid o rubrică nouă pe blog pentru idei de afaceri. Sunteţi bineveniţi să comentaţi şi criticaţi aceste idei şi de ce nu să contribuiţi la ele şi să le dezvoltaţi. Şi mă voi bucura să aflu dacă au fost folosite! Deseori văzând o afacere nouă cu o idee originală auzi pe cineva zicând – “hei, am avut şi eu această idee”, diferenţa între cei doi e că cineva a pus-o în aplicare.
Ideea nr.1: Patiserie locală cu serviciu de deşteptare şi livrare.
Ce bine ar fi să te trezeşti cu o cafeluţă aromată şi un croissant proaspăt! Sigur asta se poate realiza şi de iubit/iubită, dar de ce nu ar fi un asemenea serviciu care te trezeşte şi îţi aduce produse de patiserie proaspete, călduţe chiar împreună cu o cafea bună sau suc natural proaspăt scurs? Şi te şi trezeşte la o oră anume!
Serviciul ar putea fi realizat de o brutărie sau patiserie locală care pe lângă producerea şi comercializarea pe care o au deja ar efectua aceste livrări matinale. Ar începe producerea la o oră mai devreme, ar angaja poate studenţi pentru livrare şi ar oferi acest serviciu pe o arie restrânsă în jurul brutăriei. Brutăria ar crea relaţii speciale cu clienţii săi şi ar oferi acest serviciu ca abonament poate? Comanda exactă şi ora de livrare pot fi specificate în prealabil în local, la telefon sau prin site. Iar livrările se pot face în zile de lucru sau de weekend? (ar depinde de locaţie cred că).
Îmi amintesc de patiseriile din Hong Kong şi Beijing cu zeci de varietăţi de chifle, croissanturi, rulouri şi plăcinţele unde mă rătăceam dimineaţa în drum spre serviciu (chiar dacă aveau un gust mai dulciu decât ar trebui), de merdenelele perfecte din Bucureşti, de sucul fresh proapăt scurs de la comerciantul de la colţ de stradă în Hong Kong, de cafeaua perfectă din boabe proaspăt prăjite de la un aparat de cafea – le vreau pe toate dimineaţa în pat!
P.S.: De la ideea nr.1 trecem la ideea nr.2 legată de însuşi ideea de a împărtăşi idei de afaceri: se poate deschide un site unde utilizatorii ar putea înscrie ideiile lor de afaceri. Acestea ar putea fi comentate, votate. Iar pentru efortul depus proprietarii de idei ar putea fi remuneraţi (sau nu?). În cazul dat ar fi bine ca utilizatorii să semneze un fel de act care presupune autenticitatea ideii (dacă e cazul) şi permisiunea de a folosi ideea de alţii. Interesant ar fi de aflat şi cadrul legal pentru toate astea. Conţinutul site-ului şi ideile prezentate pot fi vizibile doar membrilor. Pe de o parte ar fi cei care contribuie (şi sunt remuneraţi în bază de puncte pe care le primeşte ideea) şi de cealaltă parte ar fi cumpărătorii de idei (care plătesc abonament?). Sau e mai simplu de mers pe ideea “open source”?
Ieri la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a conferinţei AdWeb – conferinţă internaţională cu tematica publicităţii online. Un subiect popular care interesează tot mai multă lume şi de care la modul direct sunt interesat şi eu. Conferinţa a fost de succes şi a avut parte de prezentări captivante, au vorbit 12 speakeri din diverse ţări şi au prezentat atât statistici privitor la situaţia pieţei publicitare online din Moldova cât şi studii de caz.
La această conferinţă însă eu personal nu am fost prezent, din simplu motiv că nu am fost invitat. Invitaţiile se obţineau prin completarea unui formular online şi se eliberau la discreţia organizatorilor – o procedură foarte simplă pe care o susţin. Critica mea vine însă nu din faptul că nu am primit invitaţie, cu toate că un sentiment de frustrare desigur există atunci când primeşti un refuz. Deci, motivele mele pentru critică:
Ca şi multe alte site-uri din R.Moldova site-ul conferinţei vine cu o versiune în limba rusă setată default şi cea în română tradusă incomplet (se găsesc unele părţi rudimentare în rusă în versiunea română). Chiar dacă am selectat româna şi am completat formularul de participare în română – am primit înştiinţarea pentru completarea acestuia oricum în rusă. Am primit chiar şi refuzul de particpare pe mail – tot în rusă! Îmi dau seama că e un mailing şi că nu se ducea evidenţa cine şi în ce limbă completase formularul – dar se rezolva uşor printr-un mesaj bilingv ce puţin.
Ştiţi unde am găsit mesajul lor de refuz? În cutia de SPAM. Pentru că organizatorii unei conferinţe cu tematică de internet nu ştiu să facă un mailing în masă care va ajunge la destinatar.
Conferinţa AdWeb de fapt a fost transmisă în direct de unul din partenerii evenimentului – Privesc.eu – şi am avut ocazia să privesc această conferinţă în direct online. Oare era atât de complicat să incluzi un link la conferinţa online în acel mesaj pentru toţi cei pentru care nu s-au găsit locuri în sală?
În această ordine de idei, nu este de mirare că organizatorii AdWeb, compania Alkasar Media Services au deschis conferinţa în rusă. E de mirare însă că unul din vorbitorii la conferinţă din România a preferat să vorbească în engleză, iar unul american într-o rusă stâlcită. Spre finalul conferinţei însă am ajuns să aud şi 4 prezentări în română – dacă nu vorbeau nici ei în română începeam să cred că suntem o gubernie. Mă bucură faptul că se organizează astfel de conferinţe şi mă bucură faptul că sunt invitaţi de peste hotare care au ce să spună şi personal nu am nimic împotriva limbii ruse, consider însă că era corect ca conferinţa să fie deschisă şi condusă în limba română, şi site-ul la fel – în română!!! Deci, stimaţi organozatori – “мотайте на ус” şi organizaţi un eveniment demn la anul!
P.S.: Conţinutul prezentărilor însă merită toată atenţia şi vă recomand să vizionaţi prezentările adunate pe Privesc.eu
A devenit o obişnuinţă pentru mulţi amatori ai vinului din Chişinău să se adune în fiecare ultimă vineri a lunii la restaurantul Downtowndin incinta hotelului Codru pentru a savura vinuri şi asculta ce zic experţii de vinuri. Întâlnirile se fac din iunie anul trecut (2011) şi sunt organizate de Snejana Zacepa de la wine.md iar invitaţiile vin prin intermediul Clubului Amatorilor de vin din Moldova.
La ultima întâlnire din ianuarie am avut o plăcere deosebită să fiu printre meseni, asta pentru că am avut parte nu numai de vinuri bune, dar şi de oameni care au ştiut să povestească cu pasiune despre acestea.
Am degustat 4 vinuri tinere urmate de o surpriză originală în formă de cvas. Da, cvas! Închipuiţi-vă un ger şi minus grade afară şi noi servim cvas. Dar a mers bine în contrast cu vinurile tinere de care am avut parte.
Primele 2 vinuri au fost de la Vulcăneşti şi sunt produse de vinificatorul Gheorghii Cerven. Este un producător mic vinurile căruia încă nu le găsiţi pe piaţă şi care vor fi cunoscute sub denumirea Caragani Vin. Plantaţiile se află în zona Vulcăneşti de la extremitatea sudică a Moldovei pe o suprafaţă de numai 6 ha.
1. Deci primul vin a fost un cupaj de Chardonnay şi Sauvignon Blanc, anul 2011 (produs de Gheorghii Cerven / Caragani Vin). Avea culoare deschisă galben-pai, puţin tulbure de vin neaşezat. Aromă gingaşă dulcie, intens florală prin care se desluşesc clar drojdiile vinicole. Gustul vioi de primăvară, de măr cu post-gust foarte plăcut amărui dar de durată scurtă. Ar fi un vin superb de servit pe timp de vară şi dacă e să creiez o asociere – apă rece de izvor! Un vin proaspăt care este încă în proces de devenire, avea o nuanţă de dioxid de sulf care va dispărea în timp, se va păstra la butoi până va căpăta acele arome caracteristice soiului.
2. Un cupaj de Cabernet Sauvignon şi Merlot, anul 2011 (produs de Gheorghii Cerven / Caragani Vin). Culoare: roşu deschis de suc de vişină prospăt scursă. Aromă de caramelă. Gust dulciu cu nuanţe de fructe verzi – corcoduşe verzi, mere verzi. Pişca de limbă puţin de parcă ar fi încă în proces de fermentaţie. Vin tânăr şi acesta căruia îi ghiceşti mai degrabă ce va deveni decât ce este acuma – un material brut pentru un vin nobil.
Celelalte 2 vinuri ale serii vin la fel din zona sudică a Moldovei. Sunt produse de vinificatorul doamna Nadejda Chior, care nu numai că a fost prezentă la întâlnire, dar a ţinut să povestească cu multă pasiune despre procesul de fabricare a vinului şi chiar îşi sărbătorea ziua de naştere în acea zi! Vinurile sunt produse la Comrat, iar strugurii au fost cultivaţi din satul Baurci.
3. Cabernet Sauvignon, anul 2011, producător Nadejda Chior. Este produs din 100% struguri de soiul Cabernet Sauvignon cultivate în Baurci. Vinul are o culoare roşie intensă şi o viscozitate remarcantă. Aromă de toamnă. În miros se simte alcoolul dar şi nuanţă foarte clară de măr galben răscopt. Gustul corespunde cu aroma, este dulciu dar are şi nuanţă de mucegai. Este un vin tânăr dar corpulent, va sta bine la butoi pentru învechire. În vin nu se simţea dioxidul de sulf, aceasta datorită procesului tehnologic special de prelucrare la rece (o tehnologie italiană cu folosirea “Валковая дробилка”). Vinul are puţin sediment şi conţine doar zahăr propriu. Şi acesta un vin tânăr care încă nu a fermentat complet şi cu un potenţial de invidiat.
4. Cireaşa de pe tortă a serii a fost Cahorul produs de Nadejda Chior, 2011. Produs din aceeaşi struguri de Cabernet Sauvignon ca şi vinul precedent. Acesta însă de o culoare roşie închisă cu nuanţă bordo. Nas aromatic intens şi miros de ceva iute, în timp apare şi o nuanţă de cireaşă. La gust foarte fin, extraordinar de fin chiar! Ca mierea de albine. Are un conţinut sporit de alcool – 160g/l, obţinut tot din procesul de fermentaţie. După spusele tehnologului este produs din struguri cu conţinutul zahărului de 28g. Şi aici a fost folosit un proces tehnologic special care nu a fost dezvăluit în totalitate, dar din cele ce am prins: este un proces de microvinificaţie în care strugurii zdrobiţi fermentează timp de 50 zile, se folosesc doar căzi emailate şi nu toate volumele de vin sunt încălzite. Vinul se opreşte din fiert natural încercându-se menţinerea exactă a cantităţii de zahăr şi alcool de 12,4-12,5%, nu se adaugă apă şi se ţine la butoaie de stajar. În total au fost produse doar 10 tone de licoare de acest fel.
Acest Cahor a fost creat special pentru a ajuta un om drag să se refacă. Este recomandat bolnavilor şi copiilor, folosit pentru împărtăşanii la biserici. Se serveşte câte puţin – cu linguriţa. Cahorul este recomandat pentru a spori cantitatea de hemoglobină din sânge. Mi-a amintit de cahorul pe care îl serveam eu când eram mic înainte de masă cu linguriţa – tot de la sud. Din câte am înţeles la noi nu se mai produce vestitul Cahor de la Ciumai. Ciumai – denumire care era propusă conform legei vinului şi vinificaţiei vinurilor de tip Cahor de la noi. Sper să avem cât mai multe vinuri veritabile de calitate de acest fel pe piaţă produse conform tehnologiilor originale şi cât mai puţine vinuri apreciate deseori doar pentru cantitatea de alcool din vin. Dacă aţi gustat vreodată Cahor moldovenesc şi aţi rămas dezamăgit este foarte probabil să fi fost un simplu vin de desert cu gust Cahor. Gustaţi în schimb cahorul de la Nadejda Chior, căutaţi un cahor veritabil de la Etulia, încercaţi Cahorul de Bulboaca (cel cu etichetă maro). Ciocolată roşie – aşa se mai zice cahorului.
5. Spre final am gustat şi un cvas, care a contrastat mult cu ultimul vin, dar care era foarte reuşit şi chiar mi-a plăcut această surpriză de final. Avea aromă de răsărită şi lemn cu gust dulce-amărui, proaspăt scos de pe drojdii. Am să prepar neapărat cvas vara şi vă scriu reţeta!
Mulţumim vinificatorilor pentru vinurile superbe din acea seară şi sper să am ocazia să le gust la maturitate!
Am fost invitat recent la emisiunea Natei Albot de la Jurnal TV – “Sare şi Piper” şi a fost foarte fine: am gătit supă finlandeză din somon şi salată din fructe de mare, am povestit puţin despre ce fac, despre noul meu proiect culinar PoftaBuna.md, despre cum am găst spada lui Ştefan cel Mare la palatul Topkapi din Istanbul (despre asta tot planificam de mai multă vreme să scriu pe blog) şi despre iubita mea soţie – Cezara (da, m-am căsătorit! şi asta se întâmplase în august, dar desigur că nu am avut timp să pomenesc despre asta pe blog 🙂
Am promis că scriu despre vizită în cadrul emisiuniii şi iată că o fac. Mai jos găsiţi şi emisiunea din 19 ianurie 2012 în 3 părţi, pentru cei care au 1,5 ore libere.
Partea 1 (aici apar doar la sfârşit):
Partea 2:
Partea 3:
Trebuie să recunosc că nu privisem niciodată emisiunea Natei de-a întregul, ci doar unele crâmpee din emisuni când aveam ocazia. Iar ocazii nu prea am, pentru că de fapt nu am televizor acasă. Şi nici nu am nevoie de TV de fapt – am timp liber în schimb şi oportunitatea să privesc ce doresc şi când doresc pe net. La emisiune m-am simţit foarte bine şi sper că şi telespectatorilor le-a fost interesant.
Sam gyop sal
Am lăsat o istorie nefinisată însă – atunci când am fost întrebat de un exemplu despre “felul de a fi a coreenilor”. Ca să povestesc istoria până la capăt… deci, “Sam-gyeop-sal” (삼겹살) se serveşte în mod tradiţional cu “soju” şi normal că î-mi luasem o sticluţă de soju. Un grup de tineri coreeni de la masa vecină mă vazuseră singur şi unul din ei se apropiase la măsuţa mea şi se oferise să-mi toarne soju în pahar, pentru că nu e bine să-mi torn eu singur şi pentru că trebuie să fie cineva mai tânăr care î-ţi toarnă soju. Asta e acea cultură şi tradiţie coreeană!
Acum despre popularitatea site-ului meu de fapt. Am aflat că am fost invitat la emisiune pentru că conform statisticelor de pe metrica.md – blogul meu ieşise pe primul loc la secţiunea bloguri personale după trafic/vizitatori în Moldova (de fapt şi acum e, şi din câte observasem era mereu în top). Dar ar mai fi ceva de spus la acest capitol – cu toate că conform statisticelor sunt cel mai tare ca trafic, nu cred că pot afirma că sunt cel mai citit în Moldova. Din Moldova – poate. Asta pentru că majoritatea traficului vine din România şi nu exclusiv din Moldova. Deci sunt citit mai mult în România şi în alte ţări. Cred că corect ar fi de calculat traficul din Moldova a blogurilor pentru un astfel de top al bloggerilor populari de la noi.
Şi dacă tot veni vorba de trafic, am stat să analizez statisticele de la Google Analytics şi remarc faptul că întradevăr a fost o creştere mai spectaculoasă în vizite cu câteva săptămâni în urmă. Şi s-a datorat fluxul vizitelor de pe StumbleUpon unde câteva articole au fost pe plac publicului. În perioada 19 decembrie 2011 – 19 ianuarie 2012 am acumulat peste 22.000 de vizualizări de la peste 16.000 persoane, din care 44,9% provine din direcţionări de pe alte site-uri, peste 35% din căutări şi doar 1/5 din vizite directe. De pe StumbleUpon provin 6852 vizualizări, deci tocmai 30% din creştere este datorat acestui fapt.
Despre cum să faci ca blogul să primească mai multe vizite nu pot spune în două cuvinte, deaceea am să dedic un articol aparte acestui subiect, pot spune doar că unele lucruri sunt foarte simple şi nu necesită un mare efort, altele necesită timp, efort şi pasiune.
Mulţumesc Natei pentru invitaţie şi sper că reţetele au fost pe plac nu doar publicului, ci şi celor din platou!
În 2005 incă, după ce venisem din China am descoperit pe unul din CD-urile cu muzică chineză folk ce le-am adus o piesă destul de interesantă. Era “Trandafir de la Moldova” în chineză!!! Trandafir de la Moldova pe un CD de muzică populară chineză!!! Pe atunci încă nu mă prea descurcam în descifrarea caracterelor chineze (deşi nici acum nu le ştiu), dar era clar ca bună ziua după o comparaţie simplă a denumirii piesei “摩尔多瓦的玫瑰” şi a denumirii ţării noastre “摩尔多瓦” că primele patru caractere sunt identice.
Vă las şi pe voi să ascultaţi această piesă inedită:
Câţiva ani în urmă încărcasem deja această perlă muzicală pe net, dar a fost doar pe torrente. Şi încă, când m-am reîntors în China am întrebat de staff-ul meu local de această piesă, erau nişte tineri chinezi – care, au recunoscut melodia ca una rusească pe care o studiau la orele de muzică. Acuma se face clar cum şi cu ce ocazie a ajuns “Trandafir de la Moldova” în China.
