Category: Personal

  • Ce trebuie să conţină trusa pentru maternitate?

    Ce trebuie să conţină trusa pentru maternitate?

    Am decis să scriu un articol practic bazat pe experienţa proprie despre ce de fapt ar trebui să conţină trusa pentru maternitate. Sper să fie de folos viitorilor tatici, în timp ce viitoarele mămici se pot relaxa şi lăsa pregătirea trusei în grija bărbaţilor (nu înainte de a lăsa unele indicaţii bineînţeles  :).

    La maternitate veţi avea nevoie de lucruri pentru mamă, pentru nou-născut şi acte. Atenţie, toate acestea sunt valabile pentru Republica Moldova.

    TRUSA MAMEI:

    • Lenjerie pentru pat (în dependenţă de sezon: cearşaf, cuvertură, pilotă, plapumă)
    • Haine pentru mămică (halat, cămăşi de noapte, ciorapi, lenjerie, inclusiv sutien pentru alăptare)
    • Papuci de casă şi şlapi pentru baie
    • Articole pentru baie (săpun, gel de duş, gel intim, şampon, burete de baie)
    • Periuţă şi pastă de dinţi
    • Absorbante
    • Scutece pentru maturi (2-3 bucăţi)
    • Tampoane pentru suitien
    • Hârtie WC
    • Şerveţele umede
    • Vată
    • Medicamente sau vitamine prescrise de medic, gen Emfetal
    • Ciocolată mare  (pentru a fi consumată în prima fază a naşterii)
    • Sticlă de apă plată mare (viitoarea mămică va consuma multă apă)
    • Bahile (sau ciupici de casă pentru tată)
    • Săpun lichid hipoalergenic
    • Dezinfectant antibacterian pentru mâini

    Unii mai recomandă să aveţi şi un storcător pentru lapte, noi nu am avut nevoie şi cred că se poate procura doar dacă este necesar.

    TRUSĂ COPIL:

    • Plapumă
    • Seturi hainuţe (body, pantalonaşi, cămăşuică, căciuliţă, ciorăpiori, mănuşele, etc
    • Scutece (mărimea nr.1 pentru nou-născuţi)
    • Pelincă protectoare pat (pentru atunci când veţi schimba scutecele copilului)
    • Şerveţele uscate
    • Şerveţele umede pentru copii
    • Ulei pentru copii
    • Cremă pentru iritaţii de piele pentru bebeluşi (gen Bepanthen sau Bubchen)
    • Verde de briliant (pentru a unge ombilicul)
    • Opţional: Pieptene

    Se mai recomandă să aveţi şi o sticluţă pentru lapte şi suzetă (0-6luni) + lănţişor la suzetă. Noi suntem în a 6-a săptămână şi până în acest moment nu am folosit suzeta şi cel mai probabil nu o vom folosi, iar de sticluţă, dacă totul decurge normal, va fi nevoie abia din a 6-a lună. Deci, vă puteţi lipsi de aceste articole.

    ACTE:

    • Carnet prenatal a grăvidei (pe care ar trebui să-l aveţi deja de la Policlinică)
    • Buletin cu fişa de însoţire
    • Poliţa de asigurare
    • Opţional: Act de accept semnat de şeful instituţiei unde urmează să naşteţi (în cazul în care a-ţi discutat în prealabil unde veţi naşte), ce se prezintă la internare
    • Opţional: Cartea medicală a viitoarei mămici (l-am regăsit în lista de acte, dar în realitate nu a fost nevoie)
    • Opţional: Act de căsătorie şi buletinul soţului (va fi nevoie în cazul în care veţi dori să faceţi actul de naştere direct la maternitate, acolo unde există reprezentanţă a stării civile)

    Naşteri uşoare şi sănătate!

  • Am băiat!

    Am băiat!

    Am băiat, l-am numit Gruia. E un nume mai rar, vechi românesc ce se crede chiar a avea rădăcini dacice. Suntem sănătoși și fericiți!

    Așa arăta Gruișor în prima zi de naștere.

  • Cum obişnuiţi să vă petreceţi ziua de naştere?

    Cum obişnuiţi să vă petreceţi ziua de naştere?

    A devenit deja o tradiţie ca de ziua mea de naştere să nu invit oaspeţi sau să dau petrecere, ci să mă retrag de lume şi să merg undeva în călătorie. Să petrec ziua pentru mine, aşa cum î-mi doresc. În loc de griji de organizare, de primire a oaspeţilor, de masă de sărbătoare, eu fac ceea ce îmi place – călătoresc! Simt că este întradevăr ziua mea când fac ce îmi place. Nu ar trebui să fie aşa?

    Nici nu îmi aduc aminte exact când a fost prima oară când am decis ca de ziua mea nu voi face ceea la ce se aşteaptă lumea, dar cam din 2006 încoace în fiecare an organizez o escapadă undeva. În 2006 întâlneam răsăritul soarelui în munţii Huangshan, în 2007 pe plaja Haeundae – plecam singur şi petreceam întreaga zi aşa cum îmi doream. De patru ani deja nu mai plec singur în călătorie de ziua mea, ci cu soţia mea – Cezara, care la fel ca şi mine are ziua de naştere pe 6 august – într-o zi cu mine. Este ziua noastră când fugim de lume şi petrecem ziua împreună. Şi este superb!

    De fapt de ziua noastră mergem să călătorim undeva prin Moldova. În 2010 am fost la Hanul lui Hanganu de la Lalova, în 2011 am stat la o pensiune din Orheiul Vechi, în 2012 am ajuns la bunica mea din Podoimiţa (lângă Camenca în Transnistria), iar anul acesta am reuşit să organizăm doar o simplă escapadă de o zi şi am plecat la Dolna unde casa boierească de altă dată era goală şi noi eram unicii vizitatori.

    Aşa îmi petrec eu ziua de naştere şi vreau să vă îndemn şi pe voi, în cazul în care vă place această idee – să procedaţi la fel. Nu staţi acasă – mergeţi undeva de unul singur sau în compania persoanelor drage şi simţiţ-vă perfect! La mulţi ani!

  • Radio Noroc, Tokiko Kato şi Porco Rosso la Anim’est

    Radio Noroc, Tokiko Kato şi Porco Rosso la Anim’est

    Vă întrebaţi ce legătură au toate acestea?

    Să începem cu Radio Noroc.

    Obişnuiesc să mă trezesc cu Radio Noroc, adică am setată alarma de dimineaţă în aşa fel că porneşte radioul cu emisiunea lui Ţărnă şi Nistorică. Iar recent am dat câteva răspunsuri corecte şi am câştigat de la Radio Noroc un aparat de radio, care s-a dovedit a fi de fapt un casetofon cu radio. M-am bucurat mult, asta pentru că după mai bine de 10 ani am putut asculta melodia înregistrarea căreia se păstrase pe o casetă magnetică – este un cântec japonez, care în copilărie a fost melodia mea preferată. Am înregistrat un mic video cu telefonul cu această melodie şi am postat-o pe YouTube în speranţa că o va recunoaşte cineva şi voi afla cine cântă de fapt.

    Tokiko Kato.

    Răspunsul l-am aflat mai repede decât mă aşteptam, sistemul automat de protecţie a drepturilor de autor de pe YouTube m-a înştiinţat despre titlul melodiei “Hitorineno Komoriuta“, iar Google mi-a oferit răspunsul despre interpret – “Tokiko Kato“. Tokiko s-a dovedit a fi nu numai o cântăreaţă, care apropo a cântat “Миллион аллых роз” în japoneză, dar şi actriţă, compozitor şi chiar participant la TED.

    Mai multe despre Tokiko aflaţi pe site-ul personal – TOKIKO WORLD.

    Porco Rosso.

    Studiind filmografia pentru Tokiko Kato pe iMDB– am dat şi de o denumire sonoră – Porco Rosso, care mi-a captivat atenţia. Este un desen animat a celebrului animator japonez – Hayao Miyazaki, unde Tokiko sonorizează vocea unui personaj principal – Gina (Jina-sama).

    Anim’est.

    Şi iată că în programul celei de-a doua ediţii a festivalului Anim’est la Chişinău găsesc Porco Rosso! Deci, asta doream să vă zic – merg la Anim’est să privesc Porco Rosso cu Tokiko Kato şi vă invit şi pe voi!

    Update 3/11/2012: Am fost la Anim’est şi am privit filmul în desen animat – Porco Rosso, care s-a dovedit a fi o peliculă superbă. Păcat că a fost sala goală, cred că nici 1/10 din locuri nu erau ocupate. Am aflat că organizatorii îl invitaseră şi pe Hayao Miyazaki cu vreo 3 ani în urmă la Anim’est la Bucureşti, dar pentru că are o vârstă de 71 de ani nu mai călătoreşte cu avionul. Se zice că este unul din cei mai buni animatori în viaţă. Porco Rosso a fost conceput mai întâi ca un spot publicitar pentru Liniile Aeriene Japoneze (JAL), iar după au făcut un filmuleţ de 30 minute, ca mai apoi să scoată un film de lung-metraj. Anume această versiune am vizionat-o. Şi, da am auzit-o şi pe Tokiko Kato! Filmul a fost rulat în original în japoneză cu subtitrare în engleză, română şi rusă.

    P.S.: Mai sunt 2 zile de Animest! Iată programul

  • Ethno Jazz Festival 2012

    Ethno Jazz Festival 2012

    După o seară de folk a urmat o seară de jazz! Aseară am fost la cea de-a doua zi a festivalului Ethno Jazz Festival, aflat la ediţia XI deja. Mi-a plăcut mult concertul, ca de obicei muzică bună condimentată cu influenţe de pe întreg mapamond şi un amalgam de culturi. Şi de această dată la Chişinău au venit muzicieni de talie internaţională pe care încă îi mai puteţi vedea şi asculta astăzi şi în weekend.

    I-am ascultat pe Brein’s café – un trio care a fost la primul lor concert în această componenţă şi care literalmente a transpirat pentru aplauze. Austriacul Georg Breinschmid la contrabas a arătat că poate nu numai să cânte jazz dar şi să facă glume reuşite, în timp ce algerianul de origine franco-italiană Mario Forte câte sunete poate produce o vioară, fiind acompaniat de pianistul bulgar Antoni Donchev.

    O formaţie extrem de colorită atât în stilul de interpretare cât şi la înfăţişare a fost Squeezeband. Fiecare membru în parte a demonstrat cu câtă ardoare poate interpreta la instrument în partiturile solo. Au impresionat toţi! Reto Weber la percuţie cu instrumentul său neobişnuit în formă de OZN creat special pentru el, cubanezul Dany Martinez prin mânuirea extraordinară a chitarei, zambetul pur şi bucuria de a se afla pe scenă şi a cânta a basistului din Madagascar, sunetele formidabile a saxofonului lui Chico Freeman şi nu în ultimul rând beat-boxerul italian Nino G care am impresia că a plăcut cel mai mult publicului.

    De această dată festivalul este găzduit la teatrul “Eugen Ionesco”, nu ştiu de ce s-a ales această sală în locul tradiţionalei scene a teatrului naţional “M.Eminescu”. Cel puţin mie îmi place mai mult atmosfera sălii teatrului naţional…şi pare mai potrivit. Deşi foaier-ul de la E.Ionesco luminat fiind arată mai bine. Mi-a plăcut harta festivalului afişată în hall unde sunt indicate toate ţările de unde au fost participanţi pe parcursul tuturor ediţiilor festivalului şi numele muzicienilor. Mi-a plăcut cum au decorat scările şi interiorul cei de la Moldcell – sponsorii acestui festival.

  • Seara de FOLK la Chişinău

    Seara de FOLK la Chişinău

    Cu mare plăcere am ajuns aseară la Filarmonica Naţională unde mi-am alintat auzul la o “Seară de FOLK”.  Nu ştiu dacă e la prima ediţie asemnea eveniment la Chişinău, dar sper să fie mai multe şi sper foarte mult să invite mai mulţi folkişti data viitoare.

    Dacă excludeau din participanţi pe primul – Viorel Burlacu şi pe ultimii – Valy Bogheanu şi cantora – evenimentul ar fi semănat mai mult la o seară de folk.

    Am să-l laud pe Ion Razza care are glas şi talent, cântecele căruia le-am ascultat cu plăcere. Au fost superbi invitaţii din Iaşi – Paul Arva şi Lucian Darie, calităţile vocale ale lui Lucian fiind apreciate de public. Silvia Grigore a demonstrat că are glas, dar sincer nu cred că genul de muzică folk i se potriveşte. O dezămăgire totală a fost în deschidere de la Viorel Burlacu care chiar nu îmi dau seama cum a luat acel premiu mare la un nu ştiu ce festival din Polonia. Valy Bogheanu poate că le place unora, dar nicidecum nu se înscria într-o seară de folk, mi se crease impresia că nici nu ştie să sufle în trompetă, iar prezentatoarea îl prezentase ca “unul care nu caută faimă” – poate de asta sunt postere în tot oraşul cu el… modest nu îl poţi numi cu siguranţă. Da, şi de ce Valy şi nu Vali? Gicu Plăcintă venit cu banda lui Bogheanu are glas şi ştie să cânte – dar nu a cântat folk. Mi-a plăcut de fapt cu câtă pasiune a cântat la pian băiatul din bandul lui Bogheanu.

    Chiar nu avem folkişti buni la noi? Mi-ar plăcea să-l văd pe Iurie Sadovnic la un asemnea festival. Ar fi superb dacă venea cineva cu renume din România ca Ducu Bertzi, Nicu Alifantis sau Vasile Şeicaru.

    P.S.: Notă pentru conducerea Filarmonici Naţionale – alungaţii pe cei ce fac cafea în incintă dacă nu ştiu o boabă în română! Fac o cafea foarte bună, dar ar trebui să înveţe să deservească clienţii în română! Stukalov însuşi vorbeşte şi deserveşte în română, iar angajaţii lui nu o fac…

    21 septembrie / P.P.S.: Doream doar să-mi împărtăşesc impresiile de la concert, dar recitind ce am scris aseară văd că i-am criticat pe unii mai mult decât lăudat pe alţii…

  • M-am făcut fermier!

    M-am făcut fermier!

    Iată că a trecut vara! Şi nici nu am reuşit să mai scot calul de fier la păscut pe străzile oraşului… şi nici câmpiilor din jurul Chişinăului, în schimb am iniţiat o nouă afacere, o afacere care îmi place mult şi care să sper să placă şi consumatorilor gourmanzi şi nu numai.

    Afacerea se numeşte “ecoVazon – mirodenii la ghiveci” şi după cum sugerează şi denumirea ne ocupăm de creşterea mirodeniilor proaspete la ghiveci, care este şi producţie 100% organică şi ecologică. Avem plante aromate pentru bucătărie precum busuioc, salvie, rozmarin, mentă, melisă, oregano, cimbrişor dar şi plante cu fructe cum e ardeiul iute şi căpşuna. Vom avea şi plante mai ordinare ca mărar, pătrunjel sau coriandru în cel mai apropiat timp. Ca să nu vă plictisesc cu descrierea acestora, toate detaliile despre plante le găsiţi pe site-ul magazinului online: www.ecoVazon.md Pe piaţa locală nu se mai găseşte aşa produs şi este un unul total nou. Mă bucură enorm de mult faptul că ideea le place oamenilor şi mulţi zic că chiar aşteptau să apară aşa ceva.

    Cei de la Pubika TV au realizat un mic reportaj despre afacerea cu mirodenii, fapt pentru care le mulţumesc mult!

    Deşi trebuie să fac câteva remarci: plantele sunt crescute în sere deja în ghivece totuşi şi mă refeream la mirodenii uscate aduse din India.

    Iar cei de la Jurnal TV m-au invitat la o emisiune să le povestesc cum se cresc mirodeniile la ghiveci.

    Iată aşa m-am făcut fermier… M-a ajutat foarte mult, cel mai mult în acest început soţia – Cezara şi sper foarte mult să ne meargă bine. Îmi place să lucrez cu plantele, cu pământul – nu degeaba am făcut studii la Universitatea Agrară! Şi îmi place să consum mirodenii proapete în diverse gustoşenii culinare. Sper să vă placă şi vouă!

  • În ospeţie la “Sare şi Piper”

    În ospeţie la “Sare şi Piper”

    Am fost invitat recent la emisiunea Natei Albot de la Jurnal TV“Sare şi Piper” şi a fost foarte fine: am gătit supă finlandeză din somon şi salată din fructe de mare, am povestit puţin despre ce fac, despre noul meu proiect culinar PoftaBuna.md, despre cum am găst spada lui Ştefan cel Mare la palatul Topkapi din Istanbul (despre asta tot planificam de mai multă vreme să scriu pe blog) şi despre iubita mea soţie – Cezara (da, m-am căsătorit! şi asta se întâmplase în august, dar desigur că nu am avut timp să pomenesc despre asta pe blog 🙂

    Am promis că scriu despre vizită în cadrul emisiuniii şi iată că o fac. Mai jos găsiţi şi emisiunea din 19 ianurie 2012 în 3 părţi, pentru cei care au 1,5 ore libere.


    Partea 1 (aici apar doar la sfârşit):

     

    Partea 2:

    Partea 3:

     

    Trebuie să recunosc că nu privisem niciodată emisiunea Natei de-a întregul, ci doar unele crâmpee din emisuni când aveam ocazia. Iar ocazii nu prea am, pentru că de fapt nu am televizor acasă. Şi nici nu am nevoie de TV de fapt – am timp liber în schimb şi oportunitatea să privesc ce doresc şi când doresc pe net. La emisiune m-am simţit foarte bine şi sper că şi telespectatorilor le-a fost interesant.

    Sam gyop sal

    Am lăsat o istorie nefinisată însă – atunci când am fost întrebat de un exemplu despre “felul de a fi a coreenilor”. Ca să povestesc istoria până la capăt… deci, “Sam-gyeop-sal” (삼겹살) se serveşte în mod tradiţional cu “soju” şi normal că î-mi luasem o sticluţă de soju. Un grup de tineri coreeni de la masa vecină mă vazuseră singur şi unul din ei se apropiase la măsuţa mea şi se oferise să-mi toarne soju în pahar, pentru că nu e bine să-mi torn eu singur şi pentru că trebuie să fie cineva mai tânăr care î-ţi toarnă soju. Asta e acea cultură şi tradiţie coreeană!

    Acum despre popularitatea site-ului meu de fapt. Am aflat că am fost invitat la emisiune pentru că conform statisticelor de pe metrica.md – blogul meu ieşise pe primul loc la secţiunea bloguri personale după trafic/vizitatori în Moldova (de fapt şi acum e, şi din câte observasem era mereu în top). Dar ar mai fi ceva de spus la acest capitol – cu toate că conform statisticelor sunt cel mai tare ca trafic, nu cred că pot afirma că sunt cel mai citit în Moldova. Din Moldova – poate. Asta pentru că majoritatea traficului vine din România şi nu exclusiv din Moldova. Deci sunt citit mai mult în România şi în alte ţări. Cred că corect ar fi de calculat traficul din Moldova a blogurilor pentru un astfel de top al bloggerilor populari de la noi.

    Şi dacă tot veni vorba de trafic, am stat să analizez statisticele de la Google Analytics şi remarc faptul că întradevăr a fost o creştere mai spectaculoasă în vizite cu câteva săptămâni în urmă. Şi s-a datorat fluxul vizitelor de pe StumbleUpon unde câteva articole au fost pe plac publicului. În perioada 19 decembrie 2011 – 19 ianuarie 2012 am acumulat peste 22.000 de vizualizări de la peste 16.000 persoane, din care 44,9% provine din direcţionări de pe alte site-uri, peste 35% din căutări şi doar 1/5 din vizite directe. De pe StumbleUpon provin 6852 vizualizări, deci tocmai 30% din creştere este datorat acestui fapt.

    Despre cum să faci ca blogul să primească mai multe vizite nu pot spune în două cuvinte, deaceea am să dedic un articol aparte acestui subiect, pot spune doar că unele lucruri sunt foarte simple şi nu necesită un mare efort, altele necesită timp, efort şi pasiune.

    Mulţumesc Natei pentru invitaţie şi sper că reţetele au fost pe plac nu doar publicului, ci şi celor din platou!

  • 2 motănaşi în căutare de casă…

    2 motănaşi în căutare de casă…


    UPDATE: MOTĂNAŞII ŞI-AU GĂSIT CASĂ!

    De aproape o săptămână avem adăpostiţi la noi 2 motănaşi drăgălaşi – Motănel şi Motănică, aşa le zicem. Motănaşii noştri, ca de altfel absolut toţi motănaşii din lume sunt foarte drăguţi şi jucăuşi, ştiu să meune, să ceară de mâncare şi să toarcă când sunt mângâiaţi.

    Istoria lor: Sunt motănaşii din curte, care lăsaţi de pisica-mamă şi sleiţi de puteri au fost adăpostiţi la noi.

    În căutare de casă nouă: Ne dorim pentru motănaşi nişte stăpâni grijulii, dar conştienţi de faptul că nu achiziţionează nişte “jucării moi”. Cei care sunt gata să ofere atenţia necesară acestor pici, dar să şi împartă din timpul lor cu vre-unul sau ambii pisoiaşi sunt rugaţi să ne contacteze. Credem că motănaşii trebuie lăsaţi să se plimbe liber afară (asta, desigur, când vor creşte mai mari) şi deci cei ce au casă la sol sau apartamente la primele etaje nu vor necesita eforturi mari pentru a asigura acest fapt.

    Dacă eşti gata să oferi dragostea şi căldura casei tale acestor motănaşi drăguţi – contactează-ne!
    Poţi lăsa un comentariu aici sau ne poţi apela direct la 079XXXXXX.

    P.S.: Motănaşii noştri recent au participat la un foto-shooting 🙂


    UPDATE: MOTĂNAŞII ŞI-AU GĂSIT CASĂ!

  • Update de activitate / 2011

    Update de activitate / 2011

    Au trecut mai bine de 8 luni de când am postat ultima dată pe aici şi chiar şi atunci erau doar mici colecţii de imagini hazlii şi nicidecum informaţie utilă pentru cititor.

    Şi am hotărât să re-încep activitatea pe blog cu un mic update a activităţii mele din ultima perioadă:

    • Deja de ceva timp bun sunt în Moldova şi intenţionez să mai stau pe aici pe acasă.
    • De mai bine de 1 an de zile (de 15 luni mai bine zis) îmi dedic practic tot timpul şi forţele lucurului la revista “15 minute”. Pentru cei care nu sunteţi din Chişinău sau nu aţi auzit încă cumva de ediţia noastră cultural-informativă ce se distribue gratuit prin Chişinău vă invit să ne răsfoiţi online pe 15minute.md Mă ocup de marketing.
    • Şi fiind la capitolul marketing şi publicitate: Recent am lansat un forum de Discuţii despre Publicitate pe publicitate.moldo.net dedicat profesioniştilor din acest domeniu de la noi, însă lumea nu se prea încumetă încă să participe activ la discuţii. Ideea de bază a proiectului e de a comunica cu specilaiştii din domeniu şi de a găsi/promova ofertele de publicitate de la noi.
    • Un alt proiect lansat puţin mai devreme dar la care ţin foarte mult este PoftaBuna.md – care este de fapt prima comunitate culinară din Moldova. Este un loc unde utilizatorii î-şi pot împărtăşi reţetele culinare, lăsa recenzii, aduna reţetele în cărţi de bucate. Vă invit şi pe voi să deveniţi parte a acestei comunităţi şi aştept reţete delicioase!
    • Fotografiez, dar mult mai puţin… În obiectiv î-mi nimeresc mai des bucatele culinare şi iubita… 🙂
    • Petrec restul timpului liber cu iubita… şi sunt super-mega-extra-hiper fericit!
    • Mai ies la plimbare cu bicicleta şi iubita (din primăvară are şi ea bicicletă), dar mai rar.
    • Particip la degustări de vinuri cu caracter hedonsit, dar le savurez şi acasă şi la tata în beci. Intenţionez să las câteva impresii pe blog în curând de fapt. Recent am scris şi un mic articol în revistă cu această tematică – ediţia nr.12, pag.16, iar în alte ediţii împreună cu Mihai Druţă – preşedintele asociaţiei de sommelier de la noi am degustat şi descris câteva vinuri:  ediţia nr.6,pag.5 şi ediţia nr.9,pag.8
    • Sunt ca deobicei plin de idei şi forţe!

    Şi în final, o poză cu iubita mea Cezarica!