Month: September 2012

  • Ethno Jazz Festival 2012

    Ethno Jazz Festival 2012

    După o seară de folk a urmat o seară de jazz! Aseară am fost la cea de-a doua zi a festivalului Ethno Jazz Festival, aflat la ediţia XI deja. Mi-a plăcut mult concertul, ca de obicei muzică bună condimentată cu influenţe de pe întreg mapamond şi un amalgam de culturi. Şi de această dată la Chişinău au venit muzicieni de talie internaţională pe care încă îi mai puteţi vedea şi asculta astăzi şi în weekend.

    I-am ascultat pe Brein’s café – un trio care a fost la primul lor concert în această componenţă şi care literalmente a transpirat pentru aplauze. Austriacul Georg Breinschmid la contrabas a arătat că poate nu numai să cânte jazz dar şi să facă glume reuşite, în timp ce algerianul de origine franco-italiană Mario Forte câte sunete poate produce o vioară, fiind acompaniat de pianistul bulgar Antoni Donchev.

    O formaţie extrem de colorită atât în stilul de interpretare cât şi la înfăţişare a fost Squeezeband. Fiecare membru în parte a demonstrat cu câtă ardoare poate interpreta la instrument în partiturile solo. Au impresionat toţi! Reto Weber la percuţie cu instrumentul său neobişnuit în formă de OZN creat special pentru el, cubanezul Dany Martinez prin mânuirea extraordinară a chitarei, zambetul pur şi bucuria de a se afla pe scenă şi a cânta a basistului din Madagascar, sunetele formidabile a saxofonului lui Chico Freeman şi nu în ultimul rând beat-boxerul italian Nino G care am impresia că a plăcut cel mai mult publicului.

    De această dată festivalul este găzduit la teatrul “Eugen Ionesco”, nu ştiu de ce s-a ales această sală în locul tradiţionalei scene a teatrului naţional “M.Eminescu”. Cel puţin mie îmi place mai mult atmosfera sălii teatrului naţional…şi pare mai potrivit. Deşi foaier-ul de la E.Ionesco luminat fiind arată mai bine. Mi-a plăcut harta festivalului afişată în hall unde sunt indicate toate ţările de unde au fost participanţi pe parcursul tuturor ediţiilor festivalului şi numele muzicienilor. Mi-a plăcut cum au decorat scările şi interiorul cei de la Moldcell – sponsorii acestui festival.

  • Seara de FOLK la Chişinău

    Seara de FOLK la Chişinău

    Cu mare plăcere am ajuns aseară la Filarmonica Naţională unde mi-am alintat auzul la o “Seară de FOLK”.  Nu ştiu dacă e la prima ediţie asemnea eveniment la Chişinău, dar sper să fie mai multe şi sper foarte mult să invite mai mulţi folkişti data viitoare.

    Dacă excludeau din participanţi pe primul – Viorel Burlacu şi pe ultimii – Valy Bogheanu şi cantora – evenimentul ar fi semănat mai mult la o seară de folk.

    Am să-l laud pe Ion Razza care are glas şi talent, cântecele căruia le-am ascultat cu plăcere. Au fost superbi invitaţii din Iaşi – Paul Arva şi Lucian Darie, calităţile vocale ale lui Lucian fiind apreciate de public. Silvia Grigore a demonstrat că are glas, dar sincer nu cred că genul de muzică folk i se potriveşte. O dezămăgire totală a fost în deschidere de la Viorel Burlacu care chiar nu îmi dau seama cum a luat acel premiu mare la un nu ştiu ce festival din Polonia. Valy Bogheanu poate că le place unora, dar nicidecum nu se înscria într-o seară de folk, mi se crease impresia că nici nu ştie să sufle în trompetă, iar prezentatoarea îl prezentase ca “unul care nu caută faimă” – poate de asta sunt postere în tot oraşul cu el… modest nu îl poţi numi cu siguranţă. Da, şi de ce Valy şi nu Vali? Gicu Plăcintă venit cu banda lui Bogheanu are glas şi ştie să cânte – dar nu a cântat folk. Mi-a plăcut de fapt cu câtă pasiune a cântat la pian băiatul din bandul lui Bogheanu.

    Chiar nu avem folkişti buni la noi? Mi-ar plăcea să-l văd pe Iurie Sadovnic la un asemnea festival. Ar fi superb dacă venea cineva cu renume din România ca Ducu Bertzi, Nicu Alifantis sau Vasile Şeicaru.

    P.S.: Notă pentru conducerea Filarmonici Naţionale – alungaţii pe cei ce fac cafea în incintă dacă nu ştiu o boabă în română! Fac o cafea foarte bună, dar ar trebui să înveţe să deservească clienţii în română! Stukalov însuşi vorbeşte şi deserveşte în română, iar angajaţii lui nu o fac…

    21 septembrie / P.P.S.: Doream doar să-mi împărtăşesc impresiile de la concert, dar recitind ce am scris aseară văd că i-am criticat pe unii mai mult decât lăudat pe alţii…

  • M-am făcut fermier!

    M-am făcut fermier!

    Iată că a trecut vara! Şi nici nu am reuşit să mai scot calul de fier la păscut pe străzile oraşului… şi nici câmpiilor din jurul Chişinăului, în schimb am iniţiat o nouă afacere, o afacere care îmi place mult şi care să sper să placă şi consumatorilor gourmanzi şi nu numai.

    Afacerea se numeşte “ecoVazon – mirodenii la ghiveci” şi după cum sugerează şi denumirea ne ocupăm de creşterea mirodeniilor proaspete la ghiveci, care este şi producţie 100% organică şi ecologică. Avem plante aromate pentru bucătărie precum busuioc, salvie, rozmarin, mentă, melisă, oregano, cimbrişor dar şi plante cu fructe cum e ardeiul iute şi căpşuna. Vom avea şi plante mai ordinare ca mărar, pătrunjel sau coriandru în cel mai apropiat timp. Ca să nu vă plictisesc cu descrierea acestora, toate detaliile despre plante le găsiţi pe site-ul magazinului online: www.ecoVazon.md Pe piaţa locală nu se mai găseşte aşa produs şi este un unul total nou. Mă bucură enorm de mult faptul că ideea le place oamenilor şi mulţi zic că chiar aşteptau să apară aşa ceva.

    Cei de la Pubika TV au realizat un mic reportaj despre afacerea cu mirodenii, fapt pentru care le mulţumesc mult!

    Deşi trebuie să fac câteva remarci: plantele sunt crescute în sere deja în ghivece totuşi şi mă refeream la mirodenii uscate aduse din India.

    Iar cei de la Jurnal TV m-au invitat la o emisiune să le povestesc cum se cresc mirodeniile la ghiveci.

    Iată aşa m-am făcut fermier… M-a ajutat foarte mult, cel mai mult în acest început soţia – Cezara şi sper foarte mult să ne meargă bine. Îmi place să lucrez cu plantele, cu pământul – nu degeaba am făcut studii la Universitatea Agrară! Şi îmi place să consum mirodenii proapete în diverse gustoşenii culinare. Sper să vă placă şi vouă!