Impresii Bucureștene
Acum câteva zile în urmă am făcut o călătorie până la București. Nu am fost deja destul de mult timp în acest megapolis românesc și am observat câteva schimbări.
De fapt, scimbări esențiale parcă nu s-au produs – la fel de aglomerat și poluat, la fel de murdar și plin de gunoaie în unele locuri, cu oameni la fel de grăbiți mereu undeva. Nu mi se pare că sunt mai multe mașini pe străzi (deși lumea așa zice), dar observ mai multe mașini de lux. Autocarele albe moderne de la RATB (fără urmă de publicitate pe ele încă) crează o imagine bună, chiar îmi plac, dar din câte am înțeles au fost puse pe străzile Bucureștiului de ceva timp deja. Centrul capitalei nu a suferit mari schimbări de imagine, nu prea am observat construcții noi, în schimb din câte am înțeles Bucureștiul continuă să-și lărgească granițile. În zonele limitrofe se efectuiază majoritatea lucrărilor de construcție și orașul se extinde nu doar în direcția nord deja. BucureÅ?tenilor nu le pare cÄ? au destule mall-uri Å?i hipermarket-uri Å?i tot continuÄ? sÄ? construiascÄ? magazine uriaÅ?e, din câte am auzit vor sÄ? se laude degrabÄ? cu cel mai mare hipermarket din Europa de Est.
Dar schimbarea care am observat-o Å?i care m-a impresionat cel mai mult au fost oamenii! FeÅ£ele oamenilor mai degrabÄ?, care erau calme Å?i adie a siguranÅ£Ä?. Lumea a devenit foarte amabilÄ? de fapt Å?i mÄ? bucur pentru asta. Probabil e de la viaÅ£Ä? bunÄ?! SÄ? fie oare datorat faptului cÄ? România e parte a Uniunii Europene deja? Apropo, partea bunÄ? e (trebuie sÄ? remarc acest fapt datorat probabil circulaÅ£iei libere în spaÅ£iul U.E.) – nu mai sunt Å£igani în strÄ?zi! Cel puÅ£in eu pe unde am fost nu i-am vÄ?zut, Å?i-au mutat corturile în Europa se pare cÄ?. Chestia nÄ?soalÄ? e cÄ? Å£iganii (care nu Å?tiu de ce Å?i-au luat o denumire mai în vogÄ? – “rromi”) creazÄ? acuma o imagine nu tocmai bunÄ? în occident (Å?i nu doar cei de etnie Å£iganÄ?, Å?i români care se comportÄ? ca Å£iganii mai sunt).
Eu ziceam cândva cÄ? în BucureÅ?ti sunt trei probleme: câinii vagabonzi, Å£iganii Å?i gunoaele din stradÄ? (ar mai fi Å?i altele, ca maneliÅ?tii de exemplu, dar astea trei aÅ?a, esenÅ£iale). De Å£igani am pomenit deja, gunoaie mai puÅ£ine dar tot sunt (mai e pînÄ? a fi numit un oraÅ? curat). Câinii vagabonzi… înÅ£eleg dragostea de animale pe care o au BucureÅ?tenii Å?i am tot respectul pentru asta, dar atunci când nu poÅ£i trece undeva de teama cÄ? o turmÄ? de câini îţi blocheazÄ? calea sau când pur Å?i simplu eÅ?ti muÅ?cat de un caîne care s-a furiÅ?at în spate neobservat – uiÅ£i de toatÄ? dragostea faÅ£Ä? de animale Å?i nici un fel de Brigit Bardot nu îţi va mai sta în cale. Problema era cÄ? oamenii însuÅ?i au educat acele turme de câini vagabonzi, i-au învÄ?Å£at sÄ? sarÄ? la strÄ?ini Å?i sÄ? fie agresivi. Poate aÅ?a se apÄ?rau bucureÅ?tenii de Å£iagni pe timpuri? De data asta nu am fost muÅ?cat de nici un câine Å?i nici nu prea am vÄ?zut mulÅ£i, bravo – asta da schimbare înspre bine!
Nici aurolaci nu am mai vÄ?zut – tot e bine! Ã?nsÄ? un lucru a rÄ?mas la fel, regulile de circulaÅ£ie nu sunt respectate nici de pietoni Å?i cu atât mai mult de participanÅ£ii în trafic. DacÄ? de câini vagabonzi nu am fost muÅ?cat cÄ?lcat de maÅ?inÄ? trecând regulamentar pe verde puteam fi de nenumÄ?rate ori. MulÅ£i Å?oferi sunt care trebuie învÄ?Å£aÅ£i minte în BucureÅ?ti! ScoÅ?i din maÅ?inÄ? Å?i bÄ?tuÅ£i cu bâta în vÄ?zul lumii! Da Å?i pietoni kamikaze sunt destui, chiar sÄ? pui un preÅ£ aÅ?a de mic pe viaÅ£a ta?! Chiar mi-ar fi interesant sÄ? aflu statistica accidentelor rutiere în BucureÅ?ti soldate cu deces Å?i datoratÄ? trecerii neregulamentare a strÄ?zii de cÄ?tre pietoni.
Cam asta au fost impresiile despre BucureÅ?tiul de azi. Ca orice megapolis modern se confruntÄ? cu probleme, dar se pare cÄ? idilii capitalei fac ceva pentru cÄ? impresia pe care o am e cÄ? oraÅ?ul s-a schimbat în bine. Sper sÄ? am cuvinte de laudÄ? Å?i pentru data viitoare când mai trec pe la BucureÅ?ti.
P.S. MulÅ£umesc lui Dragomir, Edic Å?i AniÅ?oarei pentru timpul petrecut la BucureÅ?ti!
ContrabandÄ? cu Å£igÄ?ri
Prefer sÄ? cÄ?lÄ?toresc cu trenul, î-mi place din mai multe motive Å?i principalul e desigur confortul. Mai sunt Å?i alÅ£i factori, dar nu despre cÄ?lÄ?toria cu tren e istorioara mea. A-Å?i fi preferat sÄ? merg cu trenul, dar diferenÅ£a de preÅ£ (2,5 ori mai mare) m-a fÄ?cut sÄ? aleg autobuzul Å?i de fapt nu am regretat aceastÄ? decizie. Autocarul cu care am mers era destul de modern Å?i confortabil cu destul spaÅ£iu pentru picioare Å?i suportabil pentru cÄ?lÄ?torii de genul Ä?sta de duratÄ? medie. Sigur nu trebuie sÄ? vÄ? aÅ?teptaÅ£i la o damÄ? hostess, bÄ?uturi Å?i gustÄ?ri oferite gratis sau veceu care funcÅ£ioneazÄ?, în schimb aveÅ£i ocazia sÄ? vedeÅ£i live cum funcÅ£ioneazÄ? Å?i cum se face contrabanda cu Å£igÄ?ri din Moldova în România.
La puctul de control vamal din LeuÅ?eni toÅ£i pasagerii am fost rugaÅ£i sÄ? coborâm din autocar fÄ?rÄ? bagaje Å?i sÄ? intrÄ?m în sala unde urma sÄ? prezentÄ?m paÅ?apoartele la control. Am format cu toÅ£ii o coadÄ? Å?i aÅ?teptam sÄ? prezint Å?i eu paÅ?aportul când am observat un grup de femei de vârstÄ? medie care au stat mai întâi într-o parte, chiar lângÄ? coadÄ? iar câteva secunde mai târziu s-au infiltrat printre oamenii în aÅ?teptare la coadÄ? într-un mod grosolan (fÄ?rÄ? a mai sta la coadÄ?) – Ä?Å?tia dupÄ? cum eram sÄ? aflu mai târziu Å?i erau traficanÅ£iide Å£igÄ?ri.
Am rÄ?mas închiÅ?i în sala de control, grÄ?nicerul ne pusese deja Å?tampilele, dar nu aveam permisiunea sÄ? ieÅ?im din salÄ?, uÅ?ile puteau fi deschise insÄ? liber. în tot acest rÄ?stimp, vameÅ?ii î-Å?i fÄ?ceau datoria de a ne controla bagajele din autobuz. La un moment dat apare un vameÅ? Å?i cu un glas blând Å?i staturp solidÄ? Å?i zice ca persoanele ce transportÄ? Å£igÄ?ri, menÅ£ionând cÄ? ei Å?tiu cine anume, sÄ? fie atât de amabili Å?i sÄ? iasÄ? afarÄ?. Eu lepÄ?dasem fumatul de mai bine de un an deja (sunt chiar mândru de acest fapt) Å?i mÄ? gândisem în acel moment (ca un fumÄ?tor) cÄ? cineva poate transportÄ? mai multe Å£igÄ?ri decât se permite prin lege, dar nu mÄ? gândeam cÄ? e în proporÅ£ii atât de mari! Nimeni din cei prezenÅ£i în salÄ? nu a ieÅ?it, dar imediat mi-am dat seama vÄ?zând aceleaÅ?i femei care se bÄ?gase în faÅ£a cozii (nu Å£tiu de ce au fÄ?cut-o de fapt, pentru cÄ? nu aveai unde a te grÄ?bi, oricum era nevoie sÄ? trecem cu toÅ£ii controlul pânÄ? a ne porni) care au început a se Å?uÅ?oti între ele cÄ? ele de fapt sunt cauza. Din salÄ? puteam urmÄ?ri foarte bine autocarul Å?i am observat cum din autocar sunt scoase anume acele genÅ£i ce conÅ£in marfa de contrabandÄ? – Å£igÄ?rile. Nu era nevoie sÄ? fii expert, era nevoie sÄ? arunci doar o privire ca sÄ? înÅ£elegi cÄ? geanta e plinÄ? de cartuÅ?e cu Å£igÄ?ri. Cred cÄ? vre-o treime de “pasageri” erau de fapt traficanÅ£i de Å£igÄ?ri, sau aproape o treime, dar erau mulÅ£i. Nimeni nu avea curajul sau voia sÄ? iasÄ? afarÄ?, pânÄ? a fi impus sÄ? iasÄ?, dar pânÄ? la urmÄ? femeile vÄ?zându-Å?i genÅ£ile cu marfÄ? afarÄ? au ieÅ?it din salÄ? una câte una.
TraficanÅ£ii nu erau de fapt niÅ?te femei prÄ?pÄ?dite Å?i sÄ?rmane dupÄ? arÄ?tare pe care le puteai deosebi dupÄ? înfÄ?Å£iÅ?are Å?i comportament de restul lumii. Erau îmbrÄ?cate în scurte de piaÅ£Ä? sau de piele ieftine Å?i purtau cuÅ?me de iarnÄ? ciudate de moda a’la Turcia anilor ’90 Å?i privirile le zburau mereu prin toate pÄ?rÅ£ile. Era clar cÄ? ele sunt acele “animale” ochite Å?i prinse acum în capcanÄ?. Dar nici nu acceptau acest lucru, ci având acel sentiment de turmÄ? sperau cÄ? vor trece ca simpli pasageri Å?i doar colegele lor vor rÄ?spunde pentru nedeclarare a bunurilor. Dar pe mÄ?surÄ? ce tot mai multe genÅ£i pline de marfÄ? de contrabandÄ? apÄ?reau în faÅ£a autocarului cu atât mai multe femei traficanÅ£i ieÅ?eau sÄ? rÄ?spundÄ? pentru acest act ilicit. Aveam impresia cÄ? se face dreptate, Å?i chiar dacÄ? aveam milÄ? de bietele femei grosolane, eram bucuros cÄ? se face dreptate Å?i cÄ? vameÅ?ii î-Å?i fac treaba. Dar greÅ?eam, ce doreau de fapt vameÅ?ii era de fapt o recompensÄ? pentru a le lÄ?sa sÄ? treacÄ?. DupÄ? îndelungi tratative a traficanÅ£ilor Å?i vameÅ?ilor (noi ca pasageri trebuia sÄ? aÅ?teptÄ?m doar) unele genÅ£i cu Å£igÄ?ri s-au întors în autocar. Unele chiar fÄ?rÄ? Å?tirea vameÅ?ilor. Totul arÄ?ta de fapt ca o joacÄ? nostimÄ? între copii, o babÄ? (vârsta peste 60 cu siguranÅ£Ä?) alerga în jurul autocaruli ascunzând marfa de contrabandÄ?, o trecea în salÄ? sÄ? nu fie observatÄ? de vameÅ?i (cÄ? Ä?sta era un loc unde nu mai cÄ?utau deja), alÅ£ii transferau niÅ?te genÅ£i în salÄ?, totul arÄ?ta ca o joacÄ? de-a ascunselea sau prinde-mÄ?. Å?i asta în vazul tuturor! PînÄ? la urmÄ? eu am observat 6 genÅ£i trecute neobservate de vameÅ?i. Dar trebuie sÄ? remarc faptul cÄ? mormanul de contrabandÄ? ce l-au adunat vameÅ?ii era enorm de mare, cam de vreo trei ori mai mare decât aratÄ? pe la televizor cantitÄ?Å£ile extarse din maÅ?ini mici ce transportÄ? Å£igÄ?ri pe ascuns Å?i sunt prinse. Acuma de fapt înÅ£eleg cÄ? ce aratÄ? la televizor e ceea pentru ce nu s-a plÄ?tit sÄ? treacÄ?. PînÄ? la urmÄ?. facând urechile mai ciulite am aflat cÄ? unii nu au avut cum plÄ?ti vameÅ?ii Å?i au rÄ?mas cu marfa în Å£arÄ? urmând sÄ? plÄ?teascÄ? doar taxÄ? pentru camera de pÄ?strare. CeilalÅ£i ce au trecut marfa pe furiÅ? sau “s-au înÅ£eles” cu vameÅ?ii (cam jumÄ?tate) au mers mai departe.
Nu aveam de unde Å?ti câtÄ? marfÄ? a fost lÄ?satÄ? sÄ? treacÄ? de vameÅ?ii moldoveni (tratativele Å?i genÅ£ile se ascundeau dupÄ? autocar sÄ? nu vedem noi), dar am avut ocazia sÄ? observ câtÄ? a ajuns pânÄ? la vama din AlbiÅ£a, România. Cam jumÄ?tate, poate mai puÅ£in. Din conversaÅ£iile traficanÅ£ilor înÅ£elesesem cÄ? nu era ceva obiÅ?nuit (de obicei trec cu brio), dar de astÄ? datÄ? cineva avea nevoie de mai mulÅ£i bani. De cum am trecut în România, încÄ? pânÄ? a trece controlul vamal a apÄ?rut o persoanÄ? traficant din România deja care s-a ocupat de a transfera marfa de contrabandÄ? din autobuz undeva în zona vÄ?mii, dar pînÄ? a efectua controlul vamal din România. RÄ?mân uimit de faptul cÄ? cineva poate atât de simplu face acest transfer fÄ?rÄ? a fi vÄ?zut de autoritÄ?Å£i. Ã?n curând au apÄ?rut Å?i autoritÄ?Å£ile vamale însÄ? care tot ne-au rugat sÄ? trecem într-o salÄ? de control, dar cu bagajele împreunÄ? deja. Se pare cÄ? vameÅ?ii români erau atât de ocupaÅ£i cÄ? nu au binevoit nici sÄ? se arate în timp de vreo 20 de minute nici sÄ? aprindÄ? lumina în salÄ? imediat. De ce erau preocupaÅ£i ei am înÅ£eles mai târziu, de acelaÅ?i lucru ca Å?i vameÅ?ii moldoveni – cota parte din tranzacÅ£ia ilicitÄ? de contrabandÄ?. Domana ce fÄ?cea controlul aÅ?a a Å?i zis sau faci transferul mÄ?rfii în favoarea statului român sau plÄ?teÅ?ti texele. A treia variantÄ? o anunÅ£ase mai târziu (fÄ?rÄ? prezenÅ£a simplilor pasageri ca mine), când le vedeam pe femei fugind sÄ? le dea mitÄ?.
Nu Å?tiu exact câtÄ? marfÄ? de contrabandÄ? a trecut cu succes în România, dar din cele vÄ?zute pot afirma cÄ? zilnic se trasnportÄ? cantitÄ?Å£i uriaÅ?e! Å?i participanÅ£i-complici la acest trafic sunt însÄ?Å?i vameÅ?ii din Moldova Å?i România. Cel mai puÅ£in din acestÄ? afacere ilicitÄ? câÅ?tigÄ? probabil acele bÄ?buÅ£e ce fug în jurul autocarului Å?i care riscÄ? cel mai mult (ca rÄ?spundere Å?i ca bani de pierdut de fapt). Nu cred cÄ? ceea ce am descris e un secret, e doar o descriere a cum se întâmplÄ?. Ã?mi aduc aminte de timpurile când trenul ce mergea la BucureÅ?ti avea un acoperiÅ? de vagon de tren plin cu Å£igÄ?ri Å?i toatÄ? lumea Å?tia de acest fapt.
RuÅ?ine vameÅ?ilor noÅ?tri din Moldova în primul rând cÄ? activeazÄ? ca complici, ei probabil ar reproÅ?a cÄ? nu au cum trÄ?i altfel Å?i asta e modul lor de a-Å?i câÅ?tiga pâinea Å?i hrÄ?ni familia Å?i cÄ? cu toÅ£ii fac acest lucru, dar oricum eu zic cÄ? comit o infracÅ£iune Å?i trebuie pedepsiÅ£i. Mai bine ar vota corect la alegeri Å?i Å?i-ar asigura un viitor decât sÄ? voteze organizat pentru Iuda de la putere Å?i sÄ? fie complici la trafic de Å£igÄ?ri sau altÄ? contrabandÄ?. RuÅ?ine Å?i vameÅ?ilor din România care acuma sunt la strajele hotarelor U.E. Cu aÅ?a vameÅ?i care se vând pe Å£igÄ?ri veÅ£i umplea Europa de lucrÄ?tori ilegali din Asia sau Africa!
IatÄ? aÅ?a istorioare am avut a vÄ? povesti despre scurta mea cÄ?lÄ?torie în România. Poate ar mai fi mai multe de relatat, dar asta e ceea despre ce am dorit sÄ? mÄ? exprim. Sper cÄ? lucrurile se vor schimba numai în bine!
Daa, interesanta experienta ai avut, ca si acea a sorei lui Namasco cu “telefonul in varza murata” 🙂
Referitor la prima parte a post-ului (ca de a doua nu prea am ce zice, am trecut majoritatea prin asa “evenimente”): eu sunt in Bucuresti de un an si jumate. Desigur, schimbarile se observa mai greu d ecei care participa la ele, dar pot sa spun ca oamenii sunt exact la fel, orasul la fel de murdar si obositor si tiganii la fel d emulti pin periferii. Intr-adevar, au mai plecat prin tarile de unde au ce fura si oamenii sunt mai naivi (asa fac si multi dintre tinerii basarabeni). Totusi, la prima vedere, iti sar in ochi cladirile de birouri care se construiesc cu o ferceventa extraordinar de mare, chiar si pentru tarile UE, tarnsportul urban se dezvolta (pe resturile ramase din banii de la UE si care nu au fost furati), ia oamenii doar cumpara mai mult si mai scump, insa nu si mai bun. Este totusi, o societate bazata pe status, si nu pe competenta.
Cred ca ai invatat multe din experienta asta!:)