În 2005 am ajuns în Chengdu, capitala provinciei Sichuan și ghidul pe care l-am angajat împreună cu alți backpackeri (apropo datele lui de contact le-am luat din Lonely Planet) ne-a propus să vizionăm o piesă de operă tradițională chineză. Nu era o operă de 15 minute cu costumații și focuri cum se face la Beijing, era o operă autentică care nu știu dacă mai există.
Sala era semiplină și publicul erau în principal bătrâni, cei care mai apreciau această artă de altă dată. Am avut permisiunea să filmez atât în timpul piesei cât și după culise procesul de machiere al actorilor.
Și întreaga piesă urmărită mi-a tradus-o acel ghid și chiar a fost captivant, toate acele vreo 2 ore. Am aflat și semnificația încălțămintei înalte – e semn de nobil, sau a scaunelor care serveau drept munți.
P.S.: Nu știu dacă mai există acea operă azi, chiar și atunci se discută închiderea localului.
No Comment