Mă tot gândeam să împărtăşesc opiniile despre vinurile pe care am ocazia să le savurez, dar în realitate au rămas doar notiţe de la degustări, unele din care foarte scurte. De aceea am decis ca în acest an să aloc timp pentru această pasiune şi să descriu experinţele mele oenologice. Prima pe blog şi prima din acest an va fi descrierea a două vinuri româneşti de la producători renumiţi – un Merlot de la Murfatlar şi un Riesling de la Jidvei. Ambele vinuri au fost degustate în timpul scurtei mele escapade la munte în Sinaia.
Înainte de toate vreau să menţionez că nu sunt un expert în domeniu şi părerile exprimate trebuie tratate ca a unui amator de vinuri.
Am ales anume aceste vinuri datorită numelor sonore. Dacă ar fi să numesc cele mai cunoscute vinării din România pe lângă domeniul Cotnari ar fi neapărat cramele Jidvei şi podgoriile Murfatlar. Doream vinuri seci, şi am optat pentru un vin roşu preferat – Merlot şi un Riesling Italian, ambele din 2010 de consum curent. La drept vorbind, în magazinul de unde am luat vinurile alegerea chiar dacă era destul de mare se limita la vinuri de consum curent şi marea majoritate din ele erau dulci sau semidulci. Preferă oare românii vinurile dulci?
Deci, impresiile…
Zestrea Murfatlar
Merlot, 2010
Demisec
DOC-CT
Conţinut de alcool: 12% Vol.
Îmbuteliat: decembrie 2011
Sincer să fiu mi-a plăcut denumirea vinului şi prezentarea acestuia – felicitări celor de la marketing şi bravo designerilor – eticheta simplă şi cu gust. Dopul ieftin de polimer. Aflăm din descriere semnificaţia abrevierii: DOC-CT – vin cu denumire de origine controlată, cules târziu. Vinul a costat 15 RON, cam 52 lei moldoveneşti sau 3,5 euro.
Vinul are o culoare frumoasă rubinie, foarte vie. Miros specific pentru Merlot, dar foarte slab; nuanţe de muscat; se ghiceşte o aromă de vin dulce chiar. Gustul dezamăgeşte imediat – un gust dulciu şi totodată acrişor evident. Gust de mure slab pronunţat. Post-gust amărui cu dulcişor. Creează impresie de vin diluat. Nu aşi recomanda nimănui acest vin şi cu siguranţă nu am să mă încumet să dau bani pe Zestrea vreodată.
Din descrierea vinului: “cu o bună evoluţie în învechire, în special asociat cu vasul de stejar” şi “evoluează bine în urma maturării căpătând un gust fructos de coacăze” – ar fi poate, dar nu ştiu cine ar dori să păstreze un aşa vin şi chiar mă îndoiesc ca acest vin să fi văzut stejar. Dezamăgire totală.
Jidvei
Riesling, 2010
Sec
DOC-CMD
Conţinut de alcool: 11% Vol.
Îmbuteliat: noiembrie 2011
Se pare că designul sticlei nu s-a schimbat de câteva decenii – asta nu deranjează, dar nici nu conferă o încredere de brand. Eticheta lucioasă şi lipită prost denotă mai degrabă faptul că utilajul nu a fost modernizat în toată această perioadă. O sugestie pentru cei de la Jidvei ar fi să folosească hârtie mată la etichetă şi să-i rotungească colţurile – atâta doar. Vinul a costat 14 RON, cam 49 lei moldoveneşti sau 3,2 euro. DOC-CMD vine de la vin cu denumire de origine controlată, cules la maturitate deplină.
De pe eticheta dorsală aflăm că este de fapt un Riesling Italian şi nu un Riesling de Rhin tradiţional. În România Rieslingul Italian este mai popular şi cultivat pe larg. Acesta are un gust mult mai fin şi mai puţin floral. Deci este un Riesling italian din podişul Transilvaniei, podgoria Târnave, Crama Jidvei.
Culoarea vinului este galben-pală, foarte deschisă; doar uşor gălbuie s-ar putea spune chiar. Aroma florală slab-pronunţată. Gust diluat, post-gust acid. Pare a avea o consistenţă de vin gras. Se simte excesul de dioxid de carbon. Capătă un gust “băubil” după decantare şi devine mai puţin acid permiţând aromei de măr verde să fie simţită. Dezamăgire şi aici, deşi aşi gusta şi alţi ani.
—
Cu siguranţă voi găsi şi vinuri buni româneşti şi se prea poate că doar am făcut o alegere proastă, mai ales luând în considerare categoria de preţ, dar sincer să fiu mă aşteptam la mai multe de la aceste vinuri cu renume.
Sergiu,cum poti spuneca esti dezamagit in vinurile romanesti dupa ce ai gustat doar 2 din vinurile romanesti?De exemplu,eu daca vizitez doua orase din Franta,sa zicem poate nu cele mai frumoase,spun ca in concluzie sunt dezamagit de Franta?!
In ceea ce priveste vinurile: De gustibus et coloribus, non disputandum, (Seneca) – Gusturile și culorile nu se discută.
Expertii in vinologie au ultimul cuvant.Totusi intr-adeva n-ai degustat cele mai selecte vinuri romanesti din multitudinea de vinuri existente pe piata,crede-ma ele sunt si sunt apreciate nu numai in Romania.Dar la raport pret-calitate cred ca aceste 2 vinuri sunt ok.
Eduard, sunt total de acord cu cele spuse de tine. Seneca avea perfectă dreptate şi întradevăr nu pot spune că sunt dezămăgit în toate vinurile româneşti – doar în acestea specificate în articol şi asta pentru că chiar mă aşteptam la mai multe. Şi dacă tot venise vorba de vinuri româneşti – am dat de un vin excelent de soi pe care nu îl gustasem vreodată şi despre care am să scriu într-un articol viitor.
Si eu am sesizat la Jidvei exact acelesi 'defecte'. Nu mai este jidveiul-riesling cel de alta data, cel cunoscut, din pacate.
Produsul de la Murfatlar e intr-adevar un esec dar Rieslingul Jidvei e in regula: aciditatea pronuntata e aproape balansata de mineralitate. Restul de inbalans e corectat de pret: 11 RON:)
am gustat si eu un Murfatlar Zestrea si am avut aceasi impresie. Nu mi-a placut si nu as mai cumpara. Prima mea impresie a fost ca vinul s-a stricat/imbolnavit