Acum vreo şase ani în urmă când mă aflam la Istanbul şi urmam cursurile de limbă turcă de la İstanbul Ünıversitesi aveam în grupă un australian care îmi zicea că a văzut el pe undeva o lespede pe care scria ceva de Moldova, dar nu îşi putea aminti unde anume şi nici ce scria pe ea. Am fost intrigat, dar nu puteam să-mi dau seama ce monument ar putea fi şi nici unul de studenţii moldoveni ce se aflau de mai multă vreme la Istanbul nu auzise nimic de asta. Locaţia acestei lespede şi textul ce o poartă le-am descoperit abia după doi ani, când într-un număr de National Geographic (ediţia turcă, martie 2004) apare o hartă a oraşului vechi cu absolut toate vestigiile bizantine şi otomane marcate pe ea, iar unul din ele era marcat “Dimitri Kantemir’in Evi” (în traducere: casa lui Dimitrie Cantemir).

Cu prima ocazie (cred că a fost chiar a doua zi) am plecat în Fener (acea regiune a Constantinopolului unde trăiau grecii fanarioţi) în căutarea acelei case-palat a domnitorului nostru fiind înărmat cu aparat de fotografiat digital şi harta de la National Geographic. Şi am găsit-o părăsită şi distrusă în inima acestui cartier vechi. Ocupă o suprafaţă destul de mare, dar e îngrădită de un zid pe tot perimetrul şi la acea vreme nu avea acces public. Mirarea mea a fost însă să găsesc la uşile de intrare în palat acea lespede despre care am pomenit care era scrisă în limba română de fapt! Lespedea nu era datată şi ăsta e textul complet în limbile română şi turcă ce putea fi citit:

“PE ACESTE LOCURI S-A AFLAT PALATUL REZIDIT SI INFRUMUSETAT DE PRINCIPILE MOLDOVEAN DIMITRIE CANTEMIR SAVANT ENCICLOPEDIST DE RENUME EUROPEAN, AUTOR AL UNEI MONUMENTALE ISTORII A IMPERIULUI OTOMAN, CARE A TRAIT LA ISTANBUL INTRE 1688-1710″

“BU YERDE 1688-1710 TARİHLERİ ARASINDA İSTANBUL’DA YAŞAMIŞ OLAN VE GEREK GENİŞ ANSİKLOPEDİK BİLGİSİ GEREK YAZDIĞI OSMANLI İMPARATORLUĞU ADLI TARİH ESERİ İLE AVRUPA’DA YAŞAMIŞ BULUNAN MOLDAVYA PRENSİ DİMİTRİ KANTEMİR’İN YENİDEN İNŞA ETTİRDİĞİ SARAY BULUNUYORDU”

Notă: Palatul lui Dimitrie Cantemir din Constantinopol este de fapt reşedinţa dinastiei româneşti Cantacuzino, care se trag de la Mihail Cantacuzino, şi din ce motiv şi se află în regiunea Fenerului.

• 

• 

• 

• 

Aceasta nu este prima lespede însă, după cum povesteşte Murat Belge (un columnist turc şi un bun cunoscător al Istanbulului) lespedea de marmoră a fost dată jos, dar se pare că cea pe care am văzut-o eu e una restabilită şi după cum se vede în fotografie, mai sus era un alt cârlig pentru o lespede. Am încercat să aflu mai multe despre palatul moldovenesc din Constantinopol de la localnici (turcii şi grecii ce locuiesc astăzi în Fener) şi am aflat că clădirea aparţine primăriei regiunii Fatih şi că acolo la moment locuieşte muhtar-ul mahalei (muhtar e un fel de funcţionar public ales de localnici, un fel de primar al mahalei dacă vreţi) şi că nu se poate pătrunde în interior, dar m-am mulţumit cu fotografiatul palatului din exterior şi în strada din partea de sud a palatului, în zidul palatului de fapt, am găsit doi turci care tocmai cărau un frigider în interior. Mi-au explicat mai târziu că închiriaseră acest spaţiu de la primărie şi au de gând să deschidă o çayhane acolo (çayhane e un local unde se bea ceai) şi ei de fapt ştiau de “prinţul Dimitrie Cantemir” (prens, aşa îi ziceau, ‘Boğadan Prensi’, Boğadan aşa numeau otomanii Moldova, probabil de la ţara lui Bogdan) şi tare s-au mai bucurat să vadă un moldovan venind pe aici şi-mi ziceau: “păi ce nu veniţi să faceţi muzeu aici, că e al vostru!”

Şi un muzeu după cum auzisem s-a deschis, pe 25 iunie 2007, după aproape 3 ani de când purtasem acea discuţie la zidul palatului lui Cantemir din Constantinopol. Nu am fost să văd cum arată acuma, dar data viitoare când sunt la Istanbul am să merg neapărat. Mă bucur că au restaurat şi au deschis acest monument şi mă mir că au reuşit să o facă într-un timp atât de scurt. Îmi aduc aminte de acel proiect de restaurare a căselor în regiunea Balat-Fener finanţat de UE, dar şi de un mare scandal în presă când s-a aflat că din 126 de case pentru restaurare s-au reconstruit mai puţin de 20 iar banii proiectului au dispărut deja, mă mir acuma că s-au găsit bani şi pentru casa-muzeu a lui Cantemir care se află acuma aici. La deschidere au fost chiar şi preşedintele României Traian Băsescu împreună cu Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene. Chiar şi un prim-ministru moldovean a fost la acest muzeu, dar nu îi pomenesc numele pentru că nu merită. Mai multe despre inaugurarea Casei-muzeu a lui Dimitrie Cantemir la Istanbul aflaţi de pe site-ul Institutului Cultural Român. Şi pentru cei interesaţi mai e şi un articol interesant publicat de “Jurnalul”.

În interiorul palatului dinastiei Cantacuzino construit de Dimitrie Cantemir se mai află şi Biserica Sf.Gheorghe (Aya Yorgi Metohion), care e şi ea distrusă, a ars într-un incendiu la început de secol. De fapt după plecarea lui Cantemir din Constantinopol palatul său devine mănăstire şi biserica a fost construită în 1730 şi refăcută în 1821. E remarcant faptul că Biserica Sf.Gheorge din curtea palatului lui Cantemir nu se supune Patriarhiei Fenerului ci este o subdiviziune aparte a Patriarhiei Ierusalimului (Metohion), localnicii au poreclit-o chiar Biserica Ierusalimului. După războiul întâi mondial palatul şi mănăstirea sunt părăsite şi unele familii sărace îşi găseau acolo adăpost.

Şi să vă mai povestesc câte ceva interesant despre palatul lui Cantemir şi asta o cunosc foarte puţini, dar am surse să o demonstrez: Mihail Cantacuzino a înfiinţat aici o bibliotecă vastă care mai apoi a devenit biblioteca mănăstirii de aici (Aya Yorgi Metohion), iar în 1906 în această bibliotecă este găsită unica copie din lume a “πρὸς Ἐρατοσθένην ἔφοδος” (“Către Eratosfen despre metode” cunoscută acum ca “The Method of Mechanical Theorems”) scrisă de Archimedes şi care se credea pierdută pentru totdeauna. Acest document este întitulat astăzi ca “Archimedes Palimpsest”, şi în anii ’20 a secolului trecut această carte a fost vândută unui colecţionar privat în Paris, iar în 1988 un anonim o cumpără la casa de licitaţii Christie’s din New York pentru 2 mln. dolari SUA. De atunci este transferat la Walters Art Museum din Baltimore pentru cercetări şi documentaţie. Pe 29 octombrie 2008 toată cartea şi datele proiectului sunt prezentate pe Archimedes Palimpsest Project în formă digitală, dar o puteţi găsi şi pe Google Books ca una din cele mai vechi cărţi disponibile online.

P.S.: Doream demult să scriu un articol despre acest palat a lui Cantemir din Istanbul şi poate că am şi publicat pe undeva unele fotografii, dar o fac tocmai acum, când se închee anul dedicat lui Dimitrie Cantemir în Moldova.